Feeds:
Posts
Comments

Archive for March, 2009

Inca de mic copil am fost pasionat de chestiile astea, in familia mea se obisnuia sa se discute diverse principii si teorii despre lume si viata, care in cele din urma mi’au intrat si mie in cap si au inceput sa ma intereseze. Pe la 10 ani am inceput sa caut pe net din pura curiozitate diverse spells.  In cele din urma am ajuns pe site’ul spells and magic al unui tip Puzuru’. Ma uit eu pe acolo cat ma uit pana cand dau de Rain spell, sau vraja care face sa ploua, care dupa atatia ani chiar ma mir ca mai este pe acolo. Practic, conform teoriei tot ce trebuie sa fac este sa ma uit la cer, mai exact la nori sau in cazul in care este senin, doar la cer (desi prin partea asta a tarii’ e cam rar sa vezi cerul senin…), sa spun niste versuri si sa cred cu toata fiinta mea ca va avea efect, adica, ca va ploua pentru ca EU am spus chestia aia in timp ce ma uit fix la nori. Acestea fiind spuse, am memorat versurile destul de rapid, si cand am iesit din institutia in care eram atunci pe internet (acasa aveam Romtelecom, old times cu net’ dupa ora 8…yeah…ce vremuri…asa ca eram mult mai castigat daca mergeam cu a mei ca mai apucam pe net si de prin alte parti), le’am spus in timp ce ma uitam la cer…era destul de innorat…so…

Ancient Gods and Goddesses,
I invoke thee.
Waters from the sky,
Let it be.”

“I command thee now,
to thee all.
Listen to my desire,
Rain fall!

Ma uit in jur…nu s’a intamplat absolut nimic…trec cateva ore…si incepe o ploaie…torentiala…ploua cu galeata…si tot ploua….si 2-3 saptamani a tot ploua…oarecum ma speria ideea…la prima ocazie cand am mai ajuns pe acel site, m’am uitat si la “contra vraja” sau mai bine zis, vraja care opreste ploaia…am profitat ca eram singur la calculator…sau ma rog, singur in acel birou…si am tras la imprimanta atat vraja cat si “contra” vraja, pe care am memorat’o destul de repede. Astept sa ajung acasa, si sa raman singur prin camera, ca sa o pun in practica…zis si facut…pun in ghiozdanul scolar foile, nu mai tin minte prin ce ca sa nu se prea indoaie sau distruga printre carti (ca deh’ eram elev silitor, caram toate porcariile de manuale si caiete la scoala pe atunci…). Zis si facut…ma uit la cer…care era innorat rau de tot…si rostesc uber convins ca va merge…

Gods of power, Gods of might,
I bid you now, stop this plight,
Stop the rain, we need no more,
Let it fall, nevermore.

Inca o data…nimic nu s’a intamplat imediat…peste cateva ore in schimb nu a mai plouat…plouase practic 3 saptamani si apoi s’a oprit cam brusc…nu mai stiam ce sa cred…a fost doar o coincidenta mai ciudata sau chiar e ceva cu chestiile astea? Era doar imaginatia mea sau chiar acea ploaie pornise si se oprise din cauza vrajii? Evident, nu am prea spus nimanui imediat de faza asta, din simplul motiv ca nu m’ar fi crezut nimeni, si probabil ar fi spus ca sunt un alt copil care se uita prea mult la Dragon Ball pe TVR. Timpul a trecut si m’am gandit sa…repet experienta. Am observat dupa ceva vreme ca perioadele de timp care durau pana sa aiba efect chestia asta erau din ce in ce mai scurte, precum si faptul ca efectul vrajii consta in starea ta de spirit in momentul in care o faci. De exemplu, daca esti plictisit sau o faci sa te dai mare sau la misto, nu prea va functiona, dar daca crezi cu toata fiinta ta ca va merge, ignorand absolut toate posibilitatile ca ea sa nu mearga, adica sa nu ai in minte chestii de genul “asta’i o tampenie” sau “spells…yeah…sure”, etc. sansele de reusita cresteau foarte mult. Cu cat puneam mai mult suflet in ea, cu atat era mai eficienta, faza care mergea cam la fiecare lucru pe care il faceam. Incepusem sa descopar niste principii si lucruri noi, si practic habar nu aveam ce si cum…asa ca am decis sa ma informez cat de mult puteam…si cam asta a fost inceputul inceputului…cred…

Read Full Post »

Intro

Hawk hooked si pe mine in proiectul asta de blog. Mi se pare si foarte interesant, pentru pura libertate de a de scrie idei pe masura ce apar. Post introductiv, nu prea stiu cum sa incep.

Pai… eu sunt Kirie. Nu e numele meu ‘adevarat’, dar e lafel de ‘adevarat’. Una din numele cu care ma indentific intr-un ritual, deci poate e mai adevarat intr-un fel decat numele meu real.

Am descoperit lumea asta ‘para’ cu cativa ani in urma, cand am dat google la ‘wicca’ si am aflat ca exista o gramada de oameni care cred ca magia exista si care zic ca si eu l-as putea folosi. Bineinteles ca n-am fost convinsa, si reactia mea de ‘wtf’ s-a adancit si mai mult cand am incercat ceva vraji si am vazut ca merg.

In copilarie am fost foarte religioasa, si am avut niste profesori de religie excelenti. Stateam in fiecare sambata cate patru ore la biserica si ma mai duceam si a doua zi, adesea si pentru a ministra (in ciuda faptului ca-s fata). Dupa ce mi-am pierdut credinta, dupa ce s-a evaporat intr-un puf de logica, simteam ca lipseste ceva (si cum sa nu fi fost asa?), iar Wicca venise perfect si era tot ce as fi vrut. Nu avea glorificarea vinovatiei si efectul negativ psihologic al crestinismului, parea sa aiba o consistenta interna, era colorata si vie si infinit de frumoasa.

goddess_full
Zeita isi cheama copii.

Independent de asta, imi cumparasem un set de carti tarot si am urmat intructiunile de folosire dintr-o carte subtire roz atasata si descoperisem – spre marea mea surpriza ca functioneaza. Elementele astea doua combinate m-au impins sa ajung unde sunt acuma. Pe drum am cunoscut multa lume, am incercat niste chestii interesante (cu sau fara rezultate), mi-am schimbat calea intr-una legata de Kabalah (cerc complet?), am citit cateva carti, mi-am construit o viziune a lumii, am inceput facultatea (la fizica), am trecut prin highs si slumps. Nu mi-am atins toate telurile care mi le-am propus, nici macar o fractiune din ele, si inca ma consider incepatoare.

Acuma, practica a luat un backseat (lipsa totala de spatiu privat si, partial, de motivatie). Sper ca daca scriu imi revin. Oricum, sa nu va asteptati la mare lucru din partea acestui contributor la blog… sunt cunoscuta pentru lenea mea cronica.

Read Full Post »

Măşti

Problema măştilor este printre cele mai actuale şi spinoase, dar şi cele mai nebăgate în seamă. Ce este masca până la urmă? Am primit poveţe interesante despre ce-au fost şi ce-au ajuns.

Istoric

În primul rând, măştile sunt unele din multele părţi ale oamenilor, şi acestea au avut scopul iniţial de-a fi interfeţe între părţile interioare şi lumea fizică. În timp, s-au dezvoltat, căpătând valenţe şi mai “lumeşti”, de acoperire a părţilor din interior, şi în cele din urmă de minţire a celorlalţi. Nici asta n-a fost aşa mare problemă, fiindcă până la urmă, interesul era dezvoltarea căii persoanei care o folosea pe a sa.

Problema a apărut când un grup de oameni a decis că ştie mai bine decât multe alte forţe din jurul nostru, ce este mai bine pentru restul oamenilor. Astfel, oamenii au fost nevoiţi să-şi folosească măştile să pară că se adaptează la mediul nou şi pentru a nu fi aruncaţi de societate. Problema s-a înrăutăţit când alte grupuri de oameni au decis să educe noile generaţii de mici, astfel concentrându-se pe măşti şi ignorând celelalte părţi interioare. Rezultatul se poate vedea în lume, peste tot în jurul nostru, căci măştile au prins propria viaţă şi au început să controleze vieţile majorităţii oamenilor.

Cu toate acestea, masca nu este “diabolică” în principiu şi nu este vina ei, doar a societăţii care i-au dat alt scop. Masca poate fi folosită cu succes pentru îmbunătăţirea vieţii, deşi unii consideră că trebuie distrusă imediat pentru binele omului. Dar ceea ce nu ştiu ei e că, odată distrusă, vor trebui s-o reconstruiască. Poate părea cinic, dar eu sunt de acord cu păstrarea ei cu cine este nevoie, şi folosirea proprii persoane cu cei ce au nevoie sau de care ai nevoie să ştie.

Morala?


Află cine eşti de fapt, ce este masca ta de fapt, şi adapteaz-o într-un mod corespunzător. Exemple în viitor.

Read Full Post »

Ce este energia

Cu riscul să dau în discuţii mai abstracte, vreau să vorbesc despre ce am înţeles eu că este energia. Discuţia (şi “forţarea” la gândirea mai aprofundată asupra subiectului) a început de la un amic cu blogul la “Scribul”. Bine, pe mine mă interesa energia din punct de vedere mai practic, fiindcă, consideram şi continui să consider eu că odată cu energia, ai puterea să evoluezi, şi cu destulă să faci mai orice. Am şi o glumă mai seacă dar şi mai spre adevăr, că atunci când voi avea destulă energie, voi face cerul verde şi iarba albastră, ca să arăt că se poate face orice 😛

Revenind la discuţie, eram întrebat ce este energia. Ca la un game-show, era un răspuns fix şi dacă nu-l dădeai pe acela, pierdeai “jocul”, dar cum este situaţia în zilele moderne şi în ideologii în principal, nu există un răspuns “fundamental” corect ci doar subietiv, din punctul aceluia de vedere. Răspunsul era gândul, pe care l-am aflat printr-un “cheat” :)) dar am avut îndrăzneala să spun apoi “Eu ţi-am zis răspunsul, dar nu am înţeles exact de înseamnă”. Mi-am închis o uşă în felul prin deschiderea mea prea totală 😛

Nu m-am mai gândit mult timp la asta, adică era o întrebare a cărui răspuns îmi răspundea la alte întrebări, de care aveam nevoie atunci, dar nu aveam nevoie de răspunsul despre “ce este energia” sau de ce este gândul. Mult mai târziu, am aflat că fiecare particulă de energie, de la cea mai mică la cea mai mare, gândeşte, de la gândac la oameni la planete la galaxii la univers… şi toate sunt făcute din energie. Oare la asta se referea? Că energia gândeşte? Că gândul este de fapt modul în care organizăm energia? Poate ştiu alţii mai bine, poate desfac firu-n 4, dar poate vă interesează asta. Argumente/contraargumente sunt binevenite.

Read Full Post »

Cum spuneam în primul meu post aici, prima dată şi primul lucru pe care l-am găsit a fost leeching (un cuvânt blând în traducere ar fi “furt de energie”, şi unul deja cu conotaţii ciudate şi care n-are legătură cu ce se face în filme, e “vampirism spiritual”) pe Occult Forums. Acolo spunea despre imaginrea firelor energetice, albastre, în realitate, când vorbeşti sau când eşti în apropierea cuiva. Acest mod mi s-a părut destul de greu de implementat, şi am întâlnit unele obstacole, ca pierderea concentraţiei într-un mediu prea activ. Căutând o metodă mai uşoară, fiindcă era unul din puţinele lucruri care mergeau relativ pentru mine, am început să experimentez cu leeching de la distanţă. Aşa că mi-am creat propriile mele tehnici, încet, dar sigur. Aş putea să le zic paşi, tutorial, cum vreţi voi, dar oricum, le voi numerota, că aşa le mai ţin minte de atunci:

1. Ai poza cuiva. Uită-te atent la ea. Încearcă să întinzi firele alea de care ai auzit mai sus spre poză; merge şi pe poză pe comp (*efecte minime)

2. Iar ai poza 😛 Imaginează-ţi persoana pe un fundal nedefinit. Păstrează doar capul, şi corpul devine albastru şi normal. Persoana stă pe loc (PROTIP: dacă începe să se mişte, las-o baltă, imaginează-ţi că se îndepărtează şi se micşorează până dispare, crede-mă – nu vrei complicaţiile!), dacă stă, te imaginezi şi tu pe-acolo, doar mâinile tale dacă stai prost cu imaginaţia, le întinzi spre persoană şi le pui pe umeri, apoi îţi imaginezi chestia aia albastră urcându-ţi pe mâini. Ar trebui să simţiţi ceva practic direct de-acolo, dacă pasul 1 n-a mers.

3. La fel ca la doi, doar că introduci mâinile în corpul spiritual al persoanei. Ar trebui să vă atenţionez că partea asta poate aduce neplăceri pt cealaltă persoană, pt conştiinţa voastră – şi cine ştie – pt karma voastră, aşa că aveţi mare grijă, şi n-o faceţi dacă sunteţi mulţumiţi de cantitatea şi rezultatul de la punctul 2.

4. Nu vreţi să ştiţi 😛 Nu, serios, chiar nu vreţi să ştiţi 😛 M-am băgat în belele din asta XD Vă sugerez puternic să vă opriţi la punctul 2, maxim 3, şi să nu inventaţi un punct 4, fiindcă va aduce probleme mult nedorite.

Aceste metode pot fi luate în orice mod şi pentru orice scop doriţi, dar e de menţionat că aduce dependenţa dacă nu faceţi cum trebuie (şi prea des), şi o metodă mult mai bună ar fi să cereţi universului (voi face un post pe tema asta mai târziu), naturii sau altei entităţi binevoitoare.

Read Full Post »

Cum am început

A fost odată ca niciodată o dorinţă lăuntrică, nemăsurabilă de a afla mai multe. De a dezvălui perdeaua lumii şi a vedea ce este după ea. Nu întrebări stupide ca “ce suntem”, “ce vrem”, “cine ne-a făcut” etc. dar simple, dacă mai există ceva acolo, altceva decât materialismul atotprezent şi atotenervant din eter, din băncile şcolii, din birourile serviciului [cu cafelele şi ţigările şi bârfele de rigoare], metrourile, trenurile şi toate mediile de viaţă. Şi apoi am găsit eu, sau m-a găsit pe mine… “coincidenţele” şi “norocul”, termeni care probabil vor fi explicaţi ceva mai târziu.

După câteva încercări nereuşite cu persoane prea experimentate, mi-am luat destinul în dinţi şi am început să caut pe net 😛 Da, pe net, aţi citit bine, spiritualitatea nu are graniţe, virtuale sau altfel, de altfel 😛 Am dat eventual de Occult Forums şi am citit nişte “tutoriale”, de parcă erau primele niveluri dintr-un joc. Ce mi s-a părut cel mai interesant pe-acolo (fiindcă m-am ferit mereu de complicaţii cu alte entităţi) a fost partea cu astralul, cum poţi lua energie de la o persoană de lângă tine, doar imaginându-ţi nişte fire… ce ştiam eu pe-atunci de efectul placebo, de faptul că primeşti ce-ţi doreşti etc? Ehehe, asta pt alte vremuri, fraţilor…

Read Full Post »

My para’ way

A fost o data ca niciodata, ca de n’ar fi nu s’ar povesti, un grup de oameni care’au dat unul de altul prin pura “coincidenta” si conjuncturi dubioase ale vietii, si care din lipsa de ocupatie s’au gandit sa scrie pe undeva despre capitolu’ care’i intereseaza, despre calea fiecaruia cand vine vorba de paranormal si nu numai. Fiecare cu parerile si modul lui de abordare, daca vrei sa vedeti ce a scris cineva, scrie sub titlu, langa data numele, clicaiti pe el si apar toate posturile de acea persoana. Acestea fiind spuse, let the lulz begin.

Read Full Post »